loader

Procesul terapeutic

Fiecare persoană care vine la terapie are sădită în suflet speranța unei schimbări. Schimbarea implică întotdeauna  un proces viu, natural, care are propriul ritm-un ritm ce nu poate fi forțat, ci doar susținut.

 

Ca terapeut pot fi un facilitator al schimbării pacientului, îl pot ghida cum să-și deztelenească peisajul sufletesc de scuturi protective stânjenitoare și blocante.

 

Împreună putem să alchimizam emotille, trăirile și gândurile, astfel încât ele să se împletească într-un fel fluid și să facă posibil procesul de creștere și vindecare. 

 

Personal, schimbarea în care am încredere este cea care curge direct din tendința noastră naturală de a ne regla emoțional și organismic, o schimbare care urmează cursul firesc al dinamicii în continuă transformare și creștere a vieții. 

 

Schimbarea autentică și trainică stă sub semnul unui paradox, așa cum a fost el înțeles de Beisser :„paradoxul este că, cu cât cineva încearcă să fie ceea ce nu este, cu atât are mai puține șanse să se schimbe. (Beisser, 1970).

 

Astfel spus, schimbarea este un proces natural care intervine în mod spontan dacă întrunește condițiile necesare. Cu cât sunt mai atent și îmbrățișez  felul meu de a fi în relație cu mine și cu ceilalți, cu atât voi fi mai capabil să fiu în contact cu nevoile și dorințele mele și voi putea să permit acestor nevoi să îmi orienteze acțiunile.

 

În procesul terapeutic  urmărim cursul râului și vedem unde ne duce, în timp ce  îndepărtăm  eventualele obstacolele care îngrădesc creșterea și vindecarea. Există o unicitate inefabilă și distinctivă a fiecăruia dintre noi, pe care o onorăm și o șlefuim prin întreg procesul terapeutic.

 

Terapia pe care o practic este o explorare, mai degrabă decât o modificare directă a comportamentului clientului meu. Eu nu presupun dinainte si nu decid ce-i potrivit pentru pacientul meu. Eu doar îl asist să își găsească drumul către sinele lui în permanentă schimbare, să-și perceapă mai clar care îi sunt nevoile, ce anume îl împlinește și cum să se dăruiască complet momentului prezent, fără a fi copleșit de el.